D18 Tranzactionarea intre fiintele structurii sociale


D18P7/0 Dintre toate metodele prin care s-a incercat sau se incearca explicarea schimburilor de valori intre fiintele omenesti, doar analiza tranzactionala poate explica si tranzactiile ilegale, imorale sau daunatoare sanatatii.

D18P7/1 Structura socială determină existenţa raporturilor de putere între toate fiinţele omeneşti, indiferent dacă între acestea vor fi sau nu vor fi stabilite acorduri in baza carora vor fi tranzacţionate valori.

D18P7/2 Raporturile de putere au legătură directă cu poziţia fiinţei omeneşti în spaţiul structurii sociale, spatiu care este împărţit în zone de putere, organizate după tipurile de puteri care există în spaţiul social.

D18P7/3 Pozitia in spaţiul structurii sociale este predeterminata de ascendenta, precum si de fiecare alegere pe care a facut-o sau o face fiinta in viata (liberul arbitru). Cu fiecare alegere, fiinţa omenească intră sub influenţa uneia sau mai multor zone de putere din spaţiul structurii sociale, care au poziţiile ocupate de fiinţe omeneşti pe care încă nici nu le-a cunoscut, dar faţă de care deja se află în raporturi clare de putere. Fiecare fiinţă omenească va intra sub influenţa a atâtea zone de putere, de câte are nevoie pentru rezolvarea nevoilor sale. Toate celelalte zone de putere din spaţiul structurii sociale rămân străine şi probabilitatea ca fiinţa să incheie acorduri si sa desfăşoare tranzacţii cu fiinţele din acele zone este mai mică, depinzând strict de satisfacerea unor nevoi speciale.

D18P7/4 Tranzactia este consecinta acordului.

D18P7/4.1 General valabil, satisfacerea nevoilor se realizeaza pe baza schimbului de resurse care au valoare, in cadrul unor tranzactii. Orice tranzactie de baza este precedata si/sau insotita de efectuarea tranzactiilor de socializare. Tranzactia care se realizeaza in absenta unui acord reprezinta un abuz de putere si o incalcare a drepturilor omului.

D18P7/5 Acordul apare între fiinţe omeneşti, fără a ţine seama de structura socială.

D18P7/5.1 Acordurile pot fi corecte sau incorecte, comportamentul partilor diferentiindu-se datorita exercitiului repetat pe una din cai pentru satisfacerea nevoilor si pentru atingerea scopurilor.

D18P7/5.2 Persoanele care cauta sa isi satisfaca nevoile fara a cauza suferinta altor oameni au manifestari care tind spre crearea de echilibre (ex: oameni care doresc sa ia apararea celor mai slabi sau alunga un caine mare pentru a hrani un caine mai slab etc), acordurile corecte fiind acorduri in care interesele sunt reprezentate echilibrat.

D18P7/5.3 Persoanele care cauta sa isi satisfaca nevoile indiferent daca vor cauza suferinta altor oameni au manifestari care tind spre crearea de acorduri proportionale cu relatiile de putere si nu cu interesele partilor, fapt care explica servilismul catre exponentii puterii (ex: oameni care considera firesc sa gazeze, mutileze, umileasca alti oameni, daca exista o regula, oameni care considera firesc sa nu respecte legea pentru a-si atinge scopurile etc).

D18P7/5.4 Orice acord fals sau in dezavantaj sau impus (realizat fie prin inselaciune, fie prin exercitarea abuziva a puterii) determina aparitia unei tensiuni in sistem din prima clipa a realizarii sale, tensiune care se amplifica in timp direct proportional cu dezvaluirea minciunii, dezavantajului sau abuzului. Tensiunea neeliberata din diferite cauze conduce la prabusirea din interior a sistemului (ex moartea prematura a omului datorita stresului), iar eliberata conduce la conflict. Atat conflictele dintre oameni cat si conflictele dintre natiuni au la baza abuzuri.

D18P7/6 Contractul reprezintă un acord scris, care implică şi structura socială.

D18P7/7 Acordul injust apare când în locul valorilor sunt tranzacţionate doar simboluri. Acordul injust apare si atunci când termenii acordului sunt impuşi sau sunt modificaţi abuziv datorită avantajului dat de raportul inegal de putere. Dezechilibrele amintite la descrierea Sistemului structurii sociale sunt cauza care determină direct atat apariţia acordurilor abuzive cat si încălcarea acordurilor de catre partea care beneficiaza de avantaj injust in Sistemul lipsit de echilibru intre parti. Sunt incalcari ale acordurilor care determina imposibilitatea mentinerii echilibrelor anterioare. La nivelul abuzurilor pe orizontala se termina cu revolutii. La nivelul abuzurilor pe verticala se termina cu greve. La nivelul familiei se termina cu crime.

D18P7/7.1 Sublimarea/inlocuirea unei valori semnificative in cadrul unei preconizate tranzactii cu un simbol care determina in cadrul acelei viitoare tranzactii un grad mai mic de satisfacere a nevoilor reprezinta un fals. Ex: diplome care nu permit dupa absolvire un trai decent. Taxe care nu asigura mentinerea sanatatii, siguranta vietii, etc

D18P7/7.2 Pentru oamenii simpli nu exista pentru toate nevoile posibilitatea de a realiza tranzactii prin care sa le satisfaca. Fiintele omenesti din Sistemul structurii sociale nu isi indeplinesc in acelasi numar si in aceeasi masura nevoile. De aceea conteaza enorm intelegerea cauzelor care au condus la impartirea injusta a resurselor in Sistem. Deoarece astfel s-a luat anumitor copii pentru totdeauna accesul la satisfacerea anumitor nevoi si in special la satisfacerea nevoii de frumos si de fericire.

D18P7/8 În fiecare clipă in toată lumea omului raporturile de putere se schimbă puţin. De aceea nici acordurile nu rămân fixe. Acestea se schimbă mereu în funcţie de schimbarea raportului de putere dintre părţile implicate. In consecinta, pentru ca un acord sa fie just, ar trebui ca intre parti sa fie un echilibru de putere, iar pentru ca un acord sa ramana valabil , ar trebui ca raportul de putere dintre parti sa nu se schimbe.

D18P7/9 Tocmai de aceea este injusta la nivelul Sistemului structurii sociale neincluderea ca esentiala in educaţia copiilor a formarii abilitatii de a constientiza si  filtra toate deciziile şi evenimentele din realitatea imediata prin prisma schimbarii raporturilor de putere dintre partile intre care se fac tranzactii in baza unui acord.

D18P7/10 Deoarece educaţia copiilor nu include informaţii despre existenţa echilibrelor si dezechilibrelor din structura socială, exista o probabilitate mare ca si in acordurile si tranzactiile ulterioare pe care ei le vor face,  sa fie acceptata ca justa stabilirea de graniţe incorecte sau sa fie acceptata ca justa modificarea injusta a unor graniţe stabilite anterior.

D18P7/11 Prin faptul că copiilor din zona A li se induce ideea că toate fiintele omenesti  au aceeaşi natură interioara, se crează un dezavantaj psihologic fatal în tranzacţiile cu fiinţele omeneşti care au natură interioara inumană.   

D18P7/12 Raportul de putere influenţează fundamental atât libertatea de a stabili prin acorduri graniţele / limitele rezonabile / echilibrate pentru ambele părţi între care vor avea loc tranzacţii, cât şi asigurarea restabilirii echilibrului (dreptăţii) în cazul în care una dintre părţi încalcă acordul şi impune tranzacţii abuzive.

D18P7/12.1 Pentru fiecare persoana, tranzactiile sunt influentate de raportul de putere dintre parti, care determina atat valoarea tranzactionabila a resurselor, conditiile realizarii schimbului, cat si gradul de satisfacere al nevoilor (adica: aceleasi resurse sunt evaluate diferit de la persoana la persoana, aceeasi tranzactie este facuta la un pret cu o persoana si la un alt pret cu alta persoana etc).

D18P7/13 Prin urmare, in afara faptului ca fiintele omenesti sunt nefiresc inegale datorită influenţei dezechilibrelor din Sistem, consecinta esentiala a existentei acestor dezechilibre intre partile structurii sociale este aceea ca un Sistem neechilibrat favorizeaza partile care incheie acorduri injuste si care modifica abuziv aceste acorduri, in timp ce partile care incearca sa respecte acordurile si incearca sa faca tranzactii corecte vor fi mereu pagubite. Aceasta este una dintre explicatiile fundamentale a realitatii existentei tranzactiilor ilegale, imorale sau daunatoare sanatatii, care inunda sistemele dezechilibrate.

D18P7/14 Raportul de putere are o evoluţie simultană de sine stătătoare, parţial suprapusă peste evoluţia tranzacţiilor şi a acordurilor care rezultă în urma tranzacţiilor. Deşi există o influenţare reciprocă între evoluţia raportului de putere şi evoluţia tranzacţiilor, în realitate se observă că  manifestările fiinţelor omenesti sunt motivate într-o mai mare măsură de raportul de putere decât de acordurile consimţite.

D18P7/15 Libertatea, dreptatea, egalitatea, alegerea, legalitatea, moralitatea, grija pentru sănătatea fiinţei omeneşti sunt astfel doar iluzii întreţinute declarativ la nivelul structurii sociale in care nu exista echilibru de putere intre parti.

D18P7/16 Valoarea reala a fiinţei depinde de cum sunt percepute valorile posibil de tranzacţionat ale acelei fiinţe de către fiinţele care ocupă în acel context spaţio-temporal poziţiile respectivei zone de putere din structura socială si cu care fiinta este obligata de interesul satisfacerii nevoilor sa incheie acorduri in numele carora sa efectueze tranzactii.

D18P7/16.1 Valoarea unei resurse este data de gradul in care prin utilizarea ei in cadrul unei tranzactii se ajunge la o satisfacere cat mai mare a nevoilor.

D18P7/17 Valorile posibil de tranzacţionat  demonstrează că dincolo de aparenţa organizării societăţii în activităţile economice sau instituţionale oficiale, se tranzactioneaza absolut tot ce exista material, financiar sau imaterial, dar in mod deosebit, ceea ce tine chiar de fiinta omeneasca.

D18P7/17.1 Pierderea unei valori este definitiva si irecuperabila. Orice tranzactie care are ca obiect acea valoare, dar care nu mai poate fi onorata este o tranzactie falsa.

D18P1/1 Dreptul canonic nu ia în considerare în stabilirea raporturilor sociale şi influenta data de raportul de putere, care de fapt explică manifestările indreptate impotriva umanului. De aceea, dreptul canonic nu acopera decat foarte superficial tranzactiile reale din societate.

D18P2/1 Dreptul civil nu ia în considerare în stabilirea raportului juridic civil si influenta data de raportul de putere, care de fapt explică manifestările ilegale, imorale şi/sau dăunătoare sănătăţii care au viciat raporturile patrimoniale sau personale nepatrimoniale. De aceea, dreptul civil nu acopera decat foarte superficial tranzactiile reale din societate.

 

D18P3/1 Dreptul familiei nu ia în considerare în relaţiile dintre fiinţele omeneşti şi influenta data de raportul de putere, care de fapt explică manifestările ilegale, imorale şi/sau dăunătoare sănătăţii in cadrul familiei. Din acest motiv, dreptul familiei nu acopera decat foarte superficial tranzactiile reale dintre membrii familiilor si abuzurile de la nivelul familiei.

 

D18P4/1 Dreptul muncii si dreptul comercial nu iau in considerare şi influenta data de raportul de putere, care de fapt explică manifestările ilegale, imorale şi/sau dăunătoare sănătăţii in cadrul unei entitati economice sau intre entitati economice. Din acest motiv, dreptul muncii si dreptul comercial nu acopera decat foarte superficial tranzactiile reale dintre angajatori si angajati si tranzactiile dintre entitatile economice.

 

D18P5/1 Dreptul penal, dreptul procesual civil si penal, dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul bancar si dreptul international nu iau in considerare şi influenta data de raportul de putere, care de fapt explică manifestările ilegale, imorale şi/sau dăunătoare sănătăţii, deoarece in dezechilibrele de putere cauzate de  erorile proiectarii Sistemului structurii se afla originea faptelor antisociale facute de fiintele omenesti si abia in secundar faptele antisociale sunt consecinta naturii interioare, care influenteaza alegerile individuale. Aceste tipuri de drept public nu acopera decat foarte superficial tranzactiile reale din societate.

 

D18P5/2 In consecinta, fata de numarul infinit de tranzactii care se efectueaza simultan in societate, in justitie ajung doar o foarte mica parte din cele ilegale si imorale pentru care exista dovezi palpabile, in timp ce pentru tot restul de tranzactii ilegale si imorale care decurg din raporturi inegale de putere intre parti, raporturi generate de dezechilibrele Sistemului si care nu pot fi dovedite in justitie, dreptatea nu se restabileste niciodata.

 

D18P5/3 Rezulta ca in lumea reala, fiintele sunt pe cont propriu in tranzactiile pe care le fac pentru satisfacerea nevoilor si doar in cazuri exceptionale se pot baza pe dreptatea facuta prin justitie.

 

D18P5/4 Cand valorile pe care obisnuit le-a tranzactionat o fiinta omeneasca nu mai sunt acceptate, apare criza de valori. Pierderea valorii de tranzactionare este grabita de dezechilibrele din Sistem. In timpul vietii unei fiinte sunt mai multe crize de valori, care forteaza fiinta sa se reorienteze in obiectivele de satisfacere a nevoilor.

D18P5/4.1 Prima cauza a crizei de valori la copiii unei majoritati deriva din faptul ca ei percep senzorial realitatea (vad fiinte omenesti, aud cuvinte si pipaie lucruri) si nu percep structuri abstracte si sofisticate de putere, in timp ce adultii percep realitatea prin filtrul dat de legile si regulile acestor puteri si nu dupa realitatea de la nivelul fiintelor omenesti.   

D18P5/4.2 Exceptie fac minoritatile care resping modelul de putere din stat, mecanismele puterii la nivelul  minoritatii fiind transmise si insusite usor de catre copii acelor minoritati, care astfel capata un ascendent asupra copiilor majoritatii in ceea ce priveste abilitatea de a-si satisface nevoile vitale. De aceea exista paradoxul ca etica la nivelul copiilor sa fie mai consistenta decat etica la nivelul adultilor.

D18P5/4.3 Se dovedeste ca desi aceste abstractiuni au aparut in urma exercitiului democratic, din procesul educational la nivelul copiilor majoritatii au lipsit intotdeauna exact informatiile care sa permita intelegerea corecta a raporturilor de putere, desi importanta lor a fost, este si va fi vitala pentru viitorul acelor copii.

D18P5/4.4 In absenta informatiilor despre societatea in care exista, copiii isi vor construi un model imaginar, inexact asupra realitatii sociale, petele albe din acest model stand la baza viitoarelor greseli, slabiciuni si imprudente.

 

D18P5/5 In mod similar tensiunile acumulate in Sistem determina aparitia crizelor la nivelul Sistemului. Aceste crize pot fi de natura politica, economica, sociala etc Crizele Sistemului grabesc aparitia crizelor de valori la nivel individual.