Dupa Revolutia Franceza s-a conturat o secventa logica simpla in trei pasi, care arata cauzele esecului oricarei forme de sistem social, indiferent daca se numeste capitalism, comunism sau post-comunism. Primul pas in aceasta secventa negativa este la nivel teoretic, in cadrul stiintelor sociologice, care nu ofera descrierea viziunii de ansamblu asupra sistemului social luat in intregul sau si nici nu identifica just partile acestui sistem social. In consecinta aceste doua lipsuri din teoria sociologica lipsesc si din legislatie, inclusiv din Constitutie. Al doilea pas din aceasta secventa logica negativa, decurge din primul pas si consta in mistificarea conceptului de putere la nivelul legislatiei. Apare astfel o prima diferenta majora intre puterile de la nivelul statului si puterile de la nivelul sistemului social, precum si o a doua diferenta majora intre puterile de la nivelul statului, precizate in legislatie si puterea de la nivelul alesilor. La nivelul alesilor componenta cea mai importanta a puterii este legitimitatea, care functioneaza ca o cheie permitandu-le acestora accesul la celelalte componente ale puterii de la nivelul sistemului social si prin aceasta la resursele sistemului. Al treilea pas din secventa negativa a esecului, priveste proiectarea incompleta a procesului de obtinere si mentinere a componentei de legitimitate a puterii de catre reprezentanti, de la popor. Astfel un proces proiectat fara corectie ca metoda de actionare in cazul abuzului reprezentantilor alesi a dezechilibrat raporturile de putere de la nivelul sistemului social prin faptul ca a prevazut practic pentru acestia, ca si grupare sociala, puterea absoluta in perioada postelectorala. Dovada conceptuala este obtinuta prin compararea a doua situatii echivalente logic la nivelul sistemului social si anume din mediul macrosocial si din mediul macroeconomic. Din acest studiu comparativ rezulta ca un sistem social, care nu are prevazuta corectia ca metoda de actionare in cazul aparitiei problemelor, va esua (falimenta) exact la fel ca un agent economic, care nu aplica corectia la aparitia problemelor. Din aceste motive, esecul unei forme a sistemului social determina esecul in masa a entitatilor economice asociate, indiferent de performantele individuale de management pe care acestea le-au avut. Desi in prezent omenirea a intrat in Era Informationala si cu ajutorul tehnologiei votului electronic cetatenii ar putea aplica in timp real in perioada postelectorala corectia impotriva deciziilor si actelor normative abuzive, cea mai importanta actiune a momentului istoric este conversia votului clasic in vot electronic, in conditiile mentinerii omisiunii corectiei in perioada postelectorala, dupa aceleasi principii ca acum 200 de ani.
Toate aceste observatii au aparut ca urmare a incercarii elucidarii cauzei-radacina care a circumscris aplicarea proiectului moral „Acordul scolar”, referitor la aparitia unui contract negociabil intre parinte, sau tutorele legal al copilului, si scoala, astfel incat sa fie satisfacuta nevoia educationala a copilului in functie de aptitudinile sale.
